AI Act și marcarea conținutului generat cu inteligență artificială. Scurt ghid practic pentru magazinele online.

🇷🇴 Acest ghid este disponibil și în limba engleză. / 🇬🇧 Prefer to read this in English? [Click here for the English version]

Având ca dată de start data de 2 august 2026, Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) intră în vigoare, în toate statele membre — inclusiv în România. Pentru magazine online, marketplace-uri și agențiile din domeniu, schimbarea cea consistentă ține de transparența conținutului generat sau modificat cu AI: de la fotografii de produs „cosmetizate” până la descrieri redactate de un LLM sau chiar un chatbot de suport.

Comisia Europeană a publicat recent și Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de AI („Code of Practice on Transparency of AI-Generated Content”). Acest document voluntar, se va dovedi extrem de util în practică: cei ce aderă la acesta și îl adoptă aplicându-l, pot demonstra mult mai ușor că într-adevăr respectă Articolul 50 din AI Act. 

Noi l-am parcurs din perspectiva unui business de e-commerce și am încercat să-l distilăm în cerințe tehnice clare și în pași simpli de urmărit pentru a vă ajuta să aderați la bunele practici prezentate.

Ce conține acest cod și ce ne interesează.

Codul are două părți principale, adresate unor membri diferiți ai ecosistemului, dar amândouă relevante dacă ești un retailer online.

Prima se adresează furnizorilor de sisteme AI generative, acele companii care dezvoltă uneltele de generare pentru imagini, text sau video, de tipul celor care “motorizează” Adobe Firefly, Midjourney, Nano Banana sau a altor tool-uri bazate pe GPT (generative pre-trained transformer). Ele sunt obligate să codifice tehnic, în fișierul generat, prin metadate semnate digital, printr-un filigran invizibil, ori ambele, orice conținut generat sau modificat de sistemul lor, astfel încât originea artificială să poată fi “citită” automat de sisteme digitale.

A doua secțiune se adresează celor care implementează sau utilizează aceste sisteme (în limbajul de specialitate, „deployers”) adică acele organizații care folosesc în activitatea lor de zi cu zi aceste “unelte”. În această categorie se poate încadra și magazinul tău, agenția ta de marketing sau orice brand care generează imagini hiper-realiste obținute sau editate cu AI sau texte publice.

De exemplu, dacă vei solicita agenției un banner cu un produs purtat de un model generat complet de AI, sau publici pe blog un articol scris exclusiv de AI, fără niciun review sau intervenție umană asupra conținutului, intri sub incidența acestor reguli. Nu contează nici dacă tehnologia e a ta sau nu, ceea ce contează este dacă o folosești sau nu.

Codul a fost redactat de șase experți independenți, cu contribuții primite și de la peste 180 de organizații. Printre autori se regăsește și românca Mădălina Botan, profesoară la SNSPA, vicepreședintă a unuia dintre grupurile de lucru, un detaliu cu care ne putem mândri în comunitatea locală de specialiști în e-commerce.

Când se întâmplă? 

În presa de specialitate și pe portalurile organismelor europene au apărut deja informații despre termenele-cheie. 

La data publicării acestui articol știm că din 2 august 2026 devin obligatorii regulile de transparență din Articolul 50 pentru sistemele AI puse pe piață după această dată. Sistemele generative deja existente pe piață dinainte de august primesc un termen suplimentar, până la 2 decembrie 2026, ca să-și implementeze funcțiile tehnice de marcare.

În România, ANCOM a fost propusă drept autoritate națională de supraveghere, dar legea de implementare, cea care va stabili mecanismul local de control este încă în lucru. Asta nu suspendă însă obligațiile: regulamentul european se aplică direct, indiferent de stadiul legislației naționale.

Mai simplu, această obligația legală de transparență există, însă aparatul de control local mai are nevoie de timp să se organizeze.

Vezi aici comunicatul ANCOM din 24 Iulie 2026: Regulamentul privind inteligența artificială în România

Ce trebuie să facă practic un magazin online.

Imagini de produs generate sau modificate cu AI

Dacă folosești inteligența artificială pentru lifestyle shots, pentru a schimba fundaluri, a „îmbrăca” un model virtual sau a genera variante de culoare care nu au fost fotografiate în realitate, aceste materiale pot intra în categoria simulărilor hiper-realiste — ceea ce regulamentul numește tehnic un “deep fake”, la Articolul 3(60). Practic, orice conținut care ar putea părea autentic sau chiar real unui vizitator care nu are nici un motiv să se îndoiască de autenticitatea sa.

Codul de bune practici ne recomandă o iconiță „AI” standardizată, oferită gratuit de Comisia Europeană, în două variante: „AI GENERATED” pentru elemente generate complet de la zero și „AI MODIFIED” pentru o imagine reală modificată substanțial. Pictograma trebuie plasată vizibil  ca de exemplu în colțurile imaginii și nu poate fi acoperită de alte elemente grafice.

Operele create evident în scop artistic, creativ sau satiric nu scapă complet de obligație, dar se supun unor reguli de plasare mai permisive: eticheta poate apărea în descrierea materialului, în genericul de final sau într-un pliant de prezentare, nu neapărat “suprapusă” direct pe imagine, astfel încât să nu strice experiența lucrării. În schimb, cataloagele obișnuite dintr-un magazin online, nu se califică drept operă de artă, pentru acestea rămânând valabile regulile standard de marcare de mai sus.

Descrieri de produs și articole de blog

Pentru texte avem deosebire importantă, etichetarea lor este necesară doar dacă acestea sunt publicate cu scopul de a informa publicul despre chestiuni de interes general și sunt publicate exact așa cum au fost generate, fără vreun control editorial uman.

Descrierile tehnice de produs sau textele scurte de SEO nu intră sub incidența acestei reguli. Ghidurile, analizele de piață sau materialele educative pot fi în schimb vizate, dacă sunt generate exclusiv de AI și publicate direct și fără ca cineva să-și fi asumat responsabilitatea pentru ele.

Ce înseamnă asta mai concret? Procesul intern de validare umană, e cel care te scutește de etichetare. Dacă cineva din echipă citește textul generat, îl editează și își asumă varianta finală, textul nu mai trebuie marcat ca atare.

Chatboții și asistenții virtuali

Aceste unelte nu sunt menționate în Ghidul de bune practici care acoperă alineatele (2), (4) și (5) din Articolul 50 al AI Act dar sunt menționate direct în alineatul (1) al aceluiași articol, cu același termen de aplicare, 2 august 2026. Conform documentului, magazinele online care utilizează chatboți sau asistenți virtuali trebuie să informeze utilizatorii, încă de la început, că interacționează cu un sistem software, nu cu o persoană (cu excepția cazurilor în care acest lucru este evident). 

Reclame video sau audio generate cu AI

Pentru bannere video sau campanii social media generate cu AI, in care apar persoane, locuri sau evenimente redate realist, se aplică aceleași reguli stricte: O etichetă vizibilă la începutul materialului, reluată după pauze publicitare iar pentru conținutul exclusiv audio, un anunț sonor clar din primele secunde.

Cerințele tehnice pentru dezvoltatorii de soluții proprii.

Pentru agențiile care construiesc unelte AI interne, Secțiunea 1 a Codului stabilește patru standarde în sistemele de marcare care trebuie atinse simultan:

• Eficacitate (utilizatorul final observă și înțelege ușor marcajul), 
• Fiabilitate (rată foarte mică de eroare), 
• Robustețe (marcajul rezistă la crop, redimensionare, capturi de ecran, comprimare),
• Interoperabilitate (poate fi identificat și de sisteme terțe).

Abordarea recomandată are 2 direcții: metadate securizate digital, invizibile dar verificabile tehnic, plus un filigran imperceptibil integrat în fișier. 

Pentru textele simple, care nu pot transporta metadate, filigranul invizibil e considerat suficient. 

Textele foarte scurte, sub aproximativ 200 de tokeni, sunt exceptate de la filigran, pentru că tehnologia actuală nu poate garanta o marcare fiabilă pe un volum atât de mic de cuvinte.

Mai multe despre mecanismul din spate, diferența dintre metadate și watermark găsești în ghidul WuxWebTools.

Dincolo de conformitate: încrederea clienților.

Transparența și onestitatea privind conținutul AI a devenit, independent de lege, un aspect care contează din ce în ce mai mult pentru cumpărători.

Într-un magazin online, încrederea vizuală în produs influențează direct rata de conversie și se observă mai ales în domeniile cu produse complexe, unde variantele de culoare sau finisajele  generate digital pot fi vizibil diferite de realitate dacă nu sunt semnalate corect.

Un magazin care comunică deschis, de exemplu că o imagine e o randare AI pentru o variantă de culoare încă indisponibilă la ședința foto, își protejează reputația și reduce, cel puțin teoretic, retururile motivate de discrepanțe între ce a văzut online și ce i-a fost livrat. 

Nu întâmplător, regulamentul AI Act pune accent pe riscul unor discrepanțe de acest tip, printre motivele centrale pentru care au fost introduse obligațiile de marcare.

Câțiva pași de aliniere.

Fără a avea pretenția asupra unei liste exhaustive, iată de unde poate porni un magazin online sau o agenție:

1. Realizarea unui inventar al uneltelor AI folosite, pentru imagini, descrieri, suport clienți, materiale video.
2. Evaluarea conținutului: Ce materiale ar putea fi confundate cu fotografii reale, ce texte informative sunt publicate fără validare umană.
3. Implementarea unui flux de revizuire editorială: Un membru al echipei citește, editează și își asumă forma finală a textelor scrise cu AI.
4. Iconițe sugestive: Integrate proactiv acolo unde au sens, mai ales în bannere promoționale și imagini modificate substanțial.
5. Documentarea deciziilor: Chiar informal, un log intern e cea mai bună dovadă de bună-credință atunci când mecanismele de control vor deveni pe deplin funcționale.

În loc de concluzie

AI Act nu descurajează folosirea inteligenței artificiale în comerțul electronic, generarea de imagini, asistenții virtuali sau textele optimizate rămân în continuare instrumente perfect legale. Ce se schimbă este altceva: obligativitatea de a nu ascunde originea artificială a unui conținut, mai ales atunci când lipsa acestei informații poate induce în eroare.

Pentru un magazin online sau o agenție, transparența solicitată prin AI Act poate fi privită și altfel, ca pe un motiv în plus să comunici mai bine cu cei ce îți cumpără produsele și mai puțin ca pe o altă activitate suplimentară nedorită și birocratică.

Trimite-ne un mesaj folosind formularul de mai jos și hai să vedem împreună ce ai de facut pentru a te asigura că magazinul tău respectă noile reguli.

Notă: Acest articol se adresează deținătorilor de magazine online și agențiilor de e-commerce care folosesc AI pentru imagini de produs, descrieri, chatboți sau reclame și are un rol pur informativ și își propune să aducă un subiect de actualitate mai aproape de comunitatea de e-commerce. Informațiile oferite nu țin loc de consultanță juridică, pentru decizii de conformitate îți recomandăm să discuți cu un consultant juridic sau să obții informațiile complete de la sursele oficiale.

Cadrul legislativ al AI Act se află într-o primă etapă de implementare, unele termene sau proceduri (inclusiv legea națională de sancțiuni din România) pot suferi modificări. De aceea vă recomandăm să consultați în mod direct informații de pesite-ul Comisiei Europene dedicat AI Actși a eventualelor comunicate ANCOM sau ale altor autorități române înainte de a lua decizii de business pe baza acestui articol.

Pentru detalii tehnice suplimentare despre AI Act, poți consulta resursele de la artificialintelligenceact.eu